Teoria culorilor – test de culoare: cald vs. rece

Asa cum am mentionat in prezentarea generala a teoriei culorilor bazate pe cele 4 anotimpuri, primul pas in a determina carui sezon ii apartinem e determinarea caracteristicii de baza si anume cald versus rece in subtonalitatea pielii.  Pentru clarificare, subtonalitatea pielii este culoarea care se vede sub piele, ca un al doilea strat si care da indicatii despre culorile care ne stau bine atit in vestimentatia cit si in machiaj. Daca tonalitatea pielii se poate inchide prin bronz, subtonalitatea ramane aceeasi (calda vs. rece). Si asa cum se intimpla in viata, exista si norocosi care subtonalitatea pielii neutra (intre cald si rece), motiv pentru care pot folosi o gama mult mai larga de culori si nuante.

Exista mai multe teste folosite si anume:

Testul venelor: persoanele care au venele nuanta verzuie in felul in care apar  la incheietura miinii, sub piele, au o subtonalitate a pielii calda, iar cele care le au albastrui-movului au o subtonalitate a pielii rece.

Testul bijuteriilor: persoanele carora le sta mai bine cu bijuterii argintii au subtonalitatea pielii rece, iar cele care arata mai bine cu bijuterii aurii au subtonalitate calda.

Testul albului: persoanele care arata bine in alb curat au pielea in subtonalitate rece, iar cele care arata mai bine in alb de fildes (ivory) au subtonalitate calda.

Testul machiajului/rujului: persoanele care arata mai bine cu ruj rosu-violet au subtonalitate rece, iar cele favorizate de rujul rosu-portocaliu au subtonalitate calda.

Testul de bun simt: persoanele care arata mai bine in culori / nuante calde au subtonalitate calda, iar cele in care arata mai bine in culori / nuante reci au subtonalitate rece. Ca si clarificare aici, culorile reci sunt cele din jumatatea stanga a rotii culorilor prezentate de Chic Book (de la rosu, mov, albastru) si cele calde sunt cele din jumatatea dreapta a aceleiasi roti a culorilor (de la rosu, portocaliu, verde). Fiecare nuanta pura poate avea alternativa calda (prin adaugarea de galben in ea) si alternativa rece (prin adaugarea de albastru in ea).

Testele profesioniste de „draping” presupun invaluirea trunchiului persoanei respective cu materiale de diferite culori unele calde, unele reci si chiar si neutre pentru a determina care le favorizeaza si le pune in evidenta mai bine trasaturile fetei.

Aici trebuie facuta o mentiune speciala. Cind cineva arata mai bine intr-o culoare, nu inseamna ca persoana respectiva are o bucurie sau placere cind vede culoarea respectiva. Inseamna mai degraba, ca acea culoare face sa straluceasca tenul, ochii si parul persoanei care o poarta, ii pune in evidenta trasaturile personale, in loc sa le faca sterse si lipsite de semnificatie. In plus, trebuie tinut cont ca aceeasi culoare poate (ex. rosu) poate avea nuante reci (ex. rosu violet) si nuante calde (ex. rosu portocaliu).

Si un sfat de final: inainte de a sti orice legat de analiza personala a culorilor, e interesant de retinut la ce culori / nuante purtate, primim multe complimente. Aparent, ochiul uman, chiar si fara training in domeniul analizei de culoare, poate sesiza armonia cind o vede, la fel ca si frumusetea.

Teoria culorilor – analiza cromatica cu 4 anotimpuri

Teoria culorilor este cunoscuta in domeniul de styling si fashion sub numele de analiza cromatica, culoarea personala sau anotimp. Indiferent de denumire, premisa de baza este ca exista anumite culori si combinatii care favorizeaza fiecare persoana in functie de pigmentul dominant din piele, culoarea ochilor si a parului. Chiar daca teoria analizei coloristice are baze vechi din 1810, fiind atribuita filozofului german Johan Wolfgang von Goethe, abia prin anii 1940-1950 a fost folosita pe scara larga fiind dezvoltata si promovata de Susan Caygill, cunoscind insa apogeul sub forma bestseller-ului lui Carole Jackson, „Color Me Beautiful” publicat in 1980.

Esenta teoriei este ca fiecare persoana se incadreaza intr-unul dintre cele 4 anotimpuri: primavara, vara, toamna sau iarna. Criteriile de diferentiere sunt cald vs. rece in subtonalitatea pielii si deshis vs. inchis in culorile ochilor si ale parului. Astfel, primavara are subtonalitatea pielii calda si pigmentul ochilor si al parului mai deschis. Vara are subtonalitatea pielii rece si pigmentarea deschisa. Toamna este calda si inchisa, in timp ce iarna este rece si inchisa. Fiecare anotimp are un set de culori recomandat.

Testul final este facut prin tehnica de „draping” (folosirea de textile colorate pentru a vedea cum se reflecta culorile asupra trasaturilor fetei). O explicatie detaliata legata a felului cum se incadreaza fiecare in aceasta teorie gasiti aici. Teoria fiind mai veche, modelele din videoclip reflecta moda anilor respectivi :-).

Un exemplu clar de cum se incadreaza fiecare in cele 4 anotimpuri avem aici:

Linkul de mai jos duce la o selectie cu mai multe imagini spre exemplificare:

Teoria cu 4 anotimpuri are dezavantajul ca este destul de vaga, existand persoane care se incadreaza intre anotimpuri, motiv pentru care dezvoltarile ulterioare au propus varianta cu 12, iar ulterior cu 16 anotimpuri, toate abordari mai actuale si mai precise.

Roata culorilor

600px-RBG_color_wheel.svg
Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/Color_wheel

 

Roata culorilor, cercul culorilor sau discul culorilor este o reprezentare grafica a culorilor care cuprinde un tringhi de culori primare (rosu, galben, albastru), intre ele fiind combinatii de culori primare cunoscute ca si culori secundare (portocaliu, verde, mov), si combinatii ale acestora rezultate din tranzitia dintre culori, asa numitele culori tertiare (rosu portocaliu, rosu violet, galben verzui, galben portocaliu, albastru violet sau albastru verzui).

Roata culorilor explica formarea culorilor prin amestec, mai precis cum se combina culorile si din ce rezulta fiecare nuanta, ceea ce ajuta foarte mult la alegerea cu gust a combinatiilor de culori in tinutele vestimentare.

Aici gasiti mai multe poze cu roata culorilor: